Corupţia în R. Moldova nu va putea fi eradicată atâta timp, cât legislaţia va permite interpretări diferite cazul declaraţiilor de venit ale funcţionarilor publici. Declaraţii în acest sens au făcut Cornelia Cozonac, preşedintele Centrului de Investigaţii Jurnalistice şi Mircea Eşanu, secretarul Alianţei Anticoruipţie în cadrul primei emisiuni din ciclul Presa presei, lansată de postul de televiziune DTV şi preluată de Info-Prim Neo.
Potrivit lui Eşanu, la ora actuală în R. Moldova nu există persoană care s-ar afla în detenţie pentru acte de corupţie, pentru nedeclararea sau declararea incompletă şi neveridică a averii şi veniturilor. Legea nu funcţionează în ceea ce priveşte controlul şi sancţiunile funcţionarilor publici dacă aceştia nu îşi declară veniturile reale, sau declară doar veniturile personale, nu şi ale familiei. Potrivit sursei citate, practica internaţională demonstrează că declaraţiile de venit sunt pilonul central de verificare a funcţionarilor publici, o stenogramă, o radiogramă a evoluţiei veniturilor lor în perioada deţinerii funcţiilor publice. În cazul în care declaraţiile de venit ar fi îndeplinite veridic şi obligatoriu verificate de organul de control, s-ar putea urmări evoluţia averii şi veniturilor de la începutul carierei funcţionarului public. Dacă au fost găsite 50 mln lei pentru reconstrucţia unui memorial, s-ar fi putut găsi jumătate din aceşti bani pentru crearea unui organ funcţional de control al declaraţiilor de venit. Ne punem întrebarea cât de mult îşi doresc autorităţile eradicarea fenomenului corupţiei în cazul în care refuză să creeze un organ viabil de control, spune secretarul Alianţei Anticoruipţie.
Mircea Eşanu crede că trebuie făcute publice conturile din ţară şi de peste hotare ale funcţionarilor, iar contribuabilii trebuie să cunoască ce venituri au conducătorii ţării şi parlamentarii. Potrivit lui Eşanu, circa 60 de mii de funcţionari publici trebuie verificaţi la moment la capitolul venituri.
La rândul său, Cornelia Cozonac, a declarat în cadrul emisiunii Presa presei, că legislaţia în domeniul luptei cu corupţia este făcută de funcţionarii care nu sunt interesaţi ca această lege să fie una funcţională şi să nu fie interpretată ambiguu. Mai mult, Comisia Centrală de Control a Veniturilor şi Proprietăţilor (CCCVP) nu doreşte să verifice real declaraţiile de avere şi de venit ale funcţionarilor, fiindcă ar ieşi prea multe la iveală, spune sursa citată.
Cornelia Cozonac susţine că la moment se atestă o lipsă de voinţă la nivel politic privind eradicarea corupţiei. De altfel, este de neînţeles că având în mâini toate pârghiile de luptă cu acest fenomen, sunt tolerate neprezentarea declaraţiilor pe venit, acceptarea declaraţiilor incomplete, precum şi camuflarea veniturilor reale. Ea spune că Centrul de Investigaţii Jurnalistice a făcut un studiu de transparenţă a instituţiilor de stat şi a trimis peste o mie de demersusri cu solicitarea informaţiei privind veniturile conducătorilor instituţiilor de stat. Doar 15 la sută din acest număr au dat un răspuns real. Cornelia Cozonac spune că în perioada efectuării studiului s-a constatat că CCCVP nu a sesizat, cum ar fi fost normal, organele de control CCCEC, Procuratura Anticorupţie privind persoanele care au sfidat legislaţia şi nu şi-au prezentat declaraţiile pe venit. Unul din procurorii de la Anticopuţie a declarat la o întâlnire cu ziariştii că dacă s-ar verifica real veniturile, fiecare al treilea funcţionar ar trebui să se aleagă cu un proces penal, spune Cozonac.
Potrivit surselor citate, fenomenul corupţiei ar putea fi eradicat sau cel puţin diminuat, dacă medicii, profesorii, funcţionarii ar fi remuneraţi cu salarii decente ce le-ar permite să-şi asigure existenţa. Ei cred că presa are un rol aparte în acest proces prin mediatizarea masivă a oricărui act de corupţie.
Ciclul de emisiuni Presa presei cu periodicitatea de 2 ori pe lună este lansat în cadrul proiectului Credibilitatea mass-media din R. Moldova, susţinut de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), Corporaţia Provocările Mileniului (CPM) şi Academia pentru Dezvoltare Educaţională (ADE). În cadrul ciclului respectiv vor fi organizate şi desfăşurate 12 dezbateri televizate care vor aduce în atenţia opiniei publice subiecte ce ţin de eficientizarea discursului mediatic şi sporirea credibilităţii mass-media. Emisiunile vor fi preluate de 10 posturi locale de televiziune din R. Moldova.
Autorii proiectului speră că abordarea publică a problemei credibilităţii presei în R. Moldova ar putea contribui la diminuarea războiului informaţional purtat în prezent de mai multe instituţii mass-media. Implicarea în discuţie a ziariştilor din mass-media centrală şi locală, a liderilor de opinie, a reprezentanţilor societăţii civile, a factorilor decizionali şi a liderilor politici, ar permite identificarea problemelor existente şi a eventualelor soluţii pentru depăşirea lor. Totodată, se urmăreşte antrenarea cetăţenilor într-un proces de evaluare a rolului presei în viaţa lor, prin intermediul forumului DTV, ceea ce ar contribui la formarea, menţinerea şi dezvoltarea unor relaţii responsabile în comunicarea presă-cetăţean cetăţean-presă şi, pe termen lung la formarea unei culturi de consum al produsului mediatic.
