Dle ministru Alexandru Oleinic, care sînt obiectivele de bază pe care şi le propune MTIC să le realizeze în anul 2010? În acest context, care ar fi impactul crizei economice asupra sectoarelor coordonate de minister?
Avem mai multe obiective importante spre care ne orientăm eforturile atât în ceea ce priveşte dezvoltarea sectorului TIC cât şi în ceea ce ţine de eficientizarea actului de guvernare. Dacă ar fi să punctez realizările concrete pe care ni le propunem în 2010, aşi menţiona două directii de bază:
1. Extinderea accesului populaţiei la internet în bandă largă prin:
* Liberalizarea traficului transfrontalier încheierea unui nou acord de colaborare în domeniul TIC cu Guvernul României şi Ucrainei.
* Stimularea dezvoltării infrastructurii de acces la internet în bandă largă fără fir oferirea, prin concurs, a unor noi frecvenţe radio operatorilor existenţi şi/sau celor care doresc să intre pe piaţa RM. Licenţele pentru aceste noi frecvenţe vor stipula în mod obligatoriu anumite condiţii privind investiţiile în dezvoltarea infrastructurii. Care tehnologie va fi utilizată WiMax sau LTE va rămâne la discreţia operatorului care va procura licenţa.
Astfel vom obţine o acoperire geografică mai mare, preţuri mai mici şi viteză mai mare de acces.
2. Crearea centrului de e-Guvernare. Suntem în proces de negociere cu Guvernul din Singapore a unui acord de asistenţă în acest domeniu. Singapore este unul din statele cu cel mai înalt nivel de dezvoltare a guvernării electronice şi cu cel mai mic cost al afacerilor. Dezvoltarea guvernării electronice prezintă mari beneficii în cresterea calitatii si accesibilitatii serviciilor publice si diminuarea costurilor aferente actului de guvernare.
Dar ca şi scop primordial sau misiune a ministerului în prezentul guvern ne propunem să convingem societatea noastră că sectorul TIC este, cel puţin pentru moment, unicul sector capabil să relanseze şi să susţină creşterea economică durabilă a ţării. Este demonstrat pe experienţa mai multor ţări că o creştere de 10% a ratei de penetrare a Internetului în bandă largă conduce la o creştere de 1,2% a produsului intern brut (PIB).
Afirmaţia mea este de altfel susţinută şi de faptul că sectorul TIC este sectorul cel mai puţin afectat de criza economică. Este deasemenea sectorul cu cele mai mari investiţii şi cu cea mai înaltă rată de creştere în ultimii anispre exemplu rata de exporturi a tehnologiei informaţionale a crescut de mai bine 10 ori în perioada 2003-2008. Investiţiile în sector, în aceeaşi perioadă, au fost de peste 10 miliarde lei cu o rată medie de creştere de cca 25% anual.
În ţările din Europa şi Asia Centrală telecomunicaţiile atrag circa 65 la sută din totalul investiţiilor. Activitatea de export în domeniul TIC a creat peste 200 mii locuri de muncă la nivel global numai în 2007. Moldova poate obţine rezultate similare cu un răspuns strategic care ar deschide sectorul TIC.
Care sînt perspectivele de dezvoltare a guvernării electronice în Moldova, inclusiv a sistemului de circulaţie a documentelor electronice?
Guvernarea electronică presupune nu doar electronizarea unor aspecte a guvernării. Dezvoltarea guvernării electronice necesită revizuirea şi reconstruirea tuturor proceselor aferente actului de guvernare.
Ca să fie mai clar sensul acestor afirmaţii vă dau un exemplu simplu: procesul de obţinere a paşaportului de oricare cetăţean al RM, presupune executarea unei fotocopii a buletinului de identitate, care este plasată, împreună cu alte documente, în dosarul/mapa cetăţeanului respectiv. Atât timp cât acest proces nu va fi modificat pentru a elimina necesitatea fotocopiei buletinului, electronizarea lui nu va produce beneficii semnificative pentru cetăţean, deoarece acesta din urmă va fi nevoit să se deplaseze fizic la secţia de paşapoarte pentru a prezenta buletinul pentru fotocopiere. Pe când un proces bine pus la punct ar trebui, în viziunea mea, să solicite cât mai puţine eforturi şi să fie cât mai comod pentru cetăţean: am accesat o pagină electronică, am introdus seria şi numărul buletinului de identitate sau codul personal, am selectat una din opţiunile de termen de executare a paşaportului, am achitat prin intermediul cardului bancar preţul opţiunii selectate, mi s-a comunicat data şi ora când să mă prezint la secţia de paşapoarte; în cazul în care nu sunt careva complicaţii, care necesită intervenţii adiţionale, la data şi ora respectivă mă prezint la secţia de paşapoarte, mă fotografiez şi în 5 minute mi se înmână paşaportul - punct.
Din păcate majoritatea serviciilor electronice implementate până în prezent sunt doar jumătăţi de măsuri şi oferă beneficii minime. Perspectivele de dezvoltare sunt foarte mari şi experienţa singaporezilor prezintă un exemplu viu al acestora înregistrarea unei afaceri utilizând doar telefonul mobil cu acces la Internet, obţinerea orecărei licenţe necesare, achitarea impozitelor, depunerea declaraţiilor fiscale, comunicarea cu orice autoritate publică locală sau centrală printr-o singură pagină electronică, achitarea serviciilor comunale, înregistrarea la instituţiile de învăţământ, participarea la alegeri sau referendumuri sunt doar o mică parte din activităţile care pot fi realizate prin intermediul Internetului în Singapore.
Unul din primii paşi pe care trebuie să-i realizăm în acest domeniu este implementare circulaţiei electronice a documentelor. Deşi iniţiativele în acest sens au fost lansate de câţiva ani, şi unele ministere utilizează asemenea sisteme, realizările sunt mult prea modeste. Planificăm să implementăm un sistem-model în primul rând la ministerul nostru, care apoi să fie utilizat la nivel de Guvern. În acelaşi timp consider absolut necesar de lansat un proiect-pilot de implementare a unui sistem de circulaţie electronică a documentelor şi la nivel de autorităţi publice locale. Primăria municipiului Chişinău ar fi în acest sens candidatura optimală aceasta este organizaţia care trebuie să ofere exemplu în ceea ce priveşte examinarea şi perfectarea operativă şi calitativă a documentaţei fiind una dintre cele mai solicitate instituţii din capitală.
Cum decurge procesul de perfectare a paşapoartelor cu date biometrice în R.Moldova? Şi care ar fi avantajul acestor paşapoarte?
La recomandările ICAO (organizaţia internaţională a aviaţiei civile) şi în conformitate cu Hotărârea Guvernului RM nr. 125 din 08.02.2009 Privind punerea în aplicare a paşapoartelor şi a altor documente de călătorie care conţin date biometrice suplimentare, începând cu 01.02.08, este implementat paşaportul cetăţeanului RM cu date biometrice suplimentare.
Implementând acest document, statul le-a asigurat cetăţenilor RM posibilitatea deplasării libere în ţările care deja au stabilit intrarea în ţară numai în baza paşaportului cu date biometrice suplimentare. Majoritatea ţărilor implementează biometria pentru protecţia reală a cetăţenilor proprii în lupta cu terorismul, imigrarea ilegală şi pentru monitorizarea proceselor de migrare.
Paşapoartele cu date biometrice suplimentare sunt eliberate în paralel cu paşaportul fără aceste date. În perioada anului 2009 au fost eliberate 382 291 paşapoarte ale cetăţeanului RM, din care 308 paşapoarte cu date biometrice suplimentare.
În acest context, în anul 2009, după derularea alegerilor parlamentare, în mai multe mass-media s-a vorbit despre implicarea ministerului la aplicarea votului multiplu. Am dori să aflăm dacă au fost efectuate investigaţii în acest sens şi care sînt rezultatele acestora?
În urma verificărilor efectuate pe marginea celor expuse în mass-media nu s-au constatat fraude electorale comise din vina întreprinderilor subordonate Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor.
În procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor, cât şi în perioada postelectorală MTIC asigură accesul nu numai Comisiei Electorale Centrale dar şi altor organe publice la informaţia din Registrul de stat al populaţiei (RSP), în acelaşi timp asigurând integritatea şi confidenţialitatea acesteia. Activitatea ministerului în acest domeniu este suficient de transparentă, asigurând şi persoanelor fizice inclusiv accesul la informaţia publică prin lansarea unui web-serviciu Verifică datele personale. Prin intermediul acestui serviciu, accesînd pagina electronică a MTIC (www.mtic.gov.md), orice persoană indiferent de locul aflării, care are acces la un calculator conectat la reţeaua internet poate verifica statutul actului de identitate, datele personale etc.
Perfecţionarea mecanismului tehnologiilor informaţionale şi introducerea votului electronic va permite excluderea fraudelor electorale.
În cazul unor eventuale alegeri parlamentare anicipate din 2010, MTIC va întreprinde careva acţiuni de transparenţă a listelor electoratului din R.Moldova şi, respectiv, de evitare a careva bănuieli de falsificare a acestor liste?
MTIC va întreprinde toate măsurile necesare pentru asigurarea procesului de identificare în Registrul de stat al populaţiei (RSP) a cetăţenilor incluşi în listele electorale, precum şi a actelor de identitate. În prezent, este implementat proiectul pilot de interacţiune informaţională al Registrului alegătorilor şi RSP, care a fost testat în cadrul alegerilor locale desfăşurate în localităţile Ştefăneşti şi Semionovca (sistemul informaţional al CEC a fost elaborat de experţi străini).
Totodată, la sistemul informaţional prin care este asigurat accesul la RSP sunt conectaţi 2 utilizatori ai CEC şi 34 utilizatori din organele publice locale (11 primării/preturi).
De asemenea, una din căile de asigurare a transparenţei listelor electorale este posibilitatea de verificare de către oricare cetăţean pe site-ul MTIC a valabilităţii buletinului de identitate şi a fişei de însoţire, precum şi legătura între buletinul de identitate şi fişa de însoţire.
În alt context, dle ministru, am dori să aflăm care sînt perspectivele de activitate a SA"MOLDTELECOM", dat fiind faptul că mai multe voci susţin necesitatea reorganizării acestei întreprinderi sau chiar a privatizării acesteia?
S.A. MOLDTELECOM este o întreprindere de importanţă strategică pentru dezvoltarea durabilă a economiei ţării. Este foarte important ca dezvoltarea S.A. MOLDTELECOM să nu afecteze accesibilitatea serviciilor de telefonie şi să nu diminueze ritmurile de dezvoltare a industriei comunicaţiilor electronice.
Suntem acum în proces de studiere a experienţei altor ţări, în special a celor care au realizat performanţe în sensul unor reorganizări de succes, ca de exemplu Suedia, Singapore, Estonia, Cehia. Atragem şi experţi străini pentru consultări. Foarte curând vom avea o viziune bine argumentată asupra căii de dezvoltare a S.A. MOLDTELECOM.
Şi în încheiere, am dori să aflăm dacă a derulat prima etapă de implementare a televiziunii digitale în R.Moldova, care urma să fie lansată în 2010?
Acordăm multă atenţie acestui subiect, date fiind beneficiile vădite ale proiectului: lărgirea considerabilă a accesului populaţiei la informaţie, inclusiv cu elemente de interactivitate şi realizarea unor economii semnificative la consumul de energie electrică. În plus, este şi o condiţie a Uniunii Europene ca până la mijlocul anului 2015 să renunţăm la televiziunea analogică. Unele ţări, printre care şi vecinele noastre România şi Ucraina, au decis să urgenteze plecarea de la televiziunea analogică, care să fie realizată până la finele anului 2012.
In perioada anului 2009 sau inceput lucrarile ce tin de procesul de proiectare a retelelor, selectarea furnizorilor de echipamente acumularea cunostintelor si studierea experientei tarilor care deja au efectuat acest pas (Germania, Franţa, Italia, Norvegia, Estonia, Belorusia, Rusia... s.a.). Pâna in prezent au fost elaborate proiecte de "Strategia privind tranzitia de la televiziunea analogica terestra la cea digitala terestra" şi modifacari a Legilor conexe în legatură cu trecerea la tehnologia noua de difuzare digitala terestra.
Acum se duc negocieri pentru contractarea finanţării echipamentelor necesare. Conform planului, vom avea o acoperire naţională cu 8 canale de televiziune în a doua jumătate a anului 2011. Urmând ca în perioada 2012-2015 să fie lansate cel puţin 16 canale adiţionale cu acoperire naţională.
