Deşi PCRM nu mai deţine controlul deplin asupra parlamentului, Compania Teleradio-Moldova continuă manipularea în masă a populaţiei RM. Conducătorii companiei refuză să se conformeze deciziilor parlamentului şi lucrează în continuare la comanda PCRM. Distorsionarea realităţilor şi menţinerea societăţii de tip închis mai sunt obiectivele echipei de manipulatori. Despre deblocarea situaţiei de la Teleradio-Moldova am discutat cu Vlad Ţurcanu, director de dezvoltare de staţii TV, în cadrul Programului Mass-media în RM al Organizaţiei internaţionale IREX, finanţat de Agenţia SUA.
Declaraţiile lui V. Todercan înseamnă nesupunere civică
- Domnule Vlad Ţurcanu, cum comentaţi recenta declaraţie a conducătorilor Companiei Teleradio-Moldova, potrivit căreia Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) ar fi declanşat o campanie de denigrare şi sfidare a radiodifuzorului public naţional, că ar face tot posibilul ca instituţia să treacă sub controlul noii guvernări, prezentând doar punctul de vedere al liderilor ei şi nu interesele audienţelor?
- Conducătorii Teleradio-Moldova au refuzat să transmită în direct şedinţele parlamentului, să prezinte un raport despre activitatea companiei. Potrivit Constituţiei, orice decizie a legislativului este obligatorie pentru orice instituţie. În plus, argumentele invocate de V. Todercan că decizia legislativului ar fi o dictatură sunt contrazise de Regulamentul parlamentului, ce prevede că şedinţele deputaţilor pot fi difuzate în direct la posturile naţionale de radio şi televiziune, la iniţiativa parlamentului, printr-o decizie adoptată cu votul majorităţii. În această situaţie, Teleradio-Moldova ar fi trebuit să găsească imediat resurse ca să transmită reuniunile legislatorilor.
Solicitarea noilor guvernanţi este pe deplin justificată, ei sunt la începutul mandatului şi este vorba de evenimente de importanţă publică. Mai mult, cetăţenii RM plătitori de impozite doresc să afle din prima sursă despre transformările politice de ultima oră, mai ales că societatea noastră s-a polarizat în ultima perioadă. Ar fi fost în natura lucrurilor ca şi preşedintele Teleradio-Moldova să ajungă la aceeaşi concluzie, că reuniunile parlamentare sunt de mare interes public.
Am asistat la un duel verbal, inimaginabil într-o democraţie, având în vedere diferenţa de greutate între preşedintele Teleradio-Moldova şi Parlamentul RM, fapt ce reprezintă un semnal de alarmă, pentru că declaraţiile lui V. Todercan înseamnă, de fapt, nesupunere civică, o abatere gravă de la normele deontologice.
Teleradio-Moldova trebuie supusă unei reforme radicale
- Care ar fi căile legale de schimbare rapidă a situaţiei de la cele două canale mediatice, ca să devină cu adevărat publice?
- În programele sale, atât M-1, cât şi Radio Moldova au devenit în ultimele zile mai puţin drastice. Cel puţin, reprezentanţi ai noii guvernări apar mai des la ştiri. După primul şoc resimţit de angajaţii de la Teleradio-Moldova, au început puţin câte puţin să-şi schimbe mesajele, graţie presiunii publice dar şi a demnitarilor de prim rang din RM. Prin urmare, au început să fie prezentate şi alte opinii decât cele ale PCRM.
Teleradio-Moldova trebuie supusă unei reforme radicale şi asta pentru că, niciodată în istoria să din ultimii 17 ani, această companie nu a fost reformată cu adevărat. Nici până în 2001, cele două posturi radio şi TV nu au funcţionat în baza normelor democratice. Tot timpul puterea din RM s-a jucat cu Teleradio-Moldova, a folosit-o în interesele sale. După mai mulţi ani în care acolo s-a practicat cenzura, este greu de imaginat că se pot aplica principiile jurnalismului liber peste noapte.
- PCRM învinuieşte noua putere că vrea să deţină controlul deplin asupra companiei. Cum vedeţi ieşirea Teleradio-Moldova din subordinea PCRM şi de a nu fi hărţuită de nicio forţă politică?
- În condiţiile în care această companie nu a funcţionat în mod echidistant, ea continuă să răspundă cerinţelor PCRM, chiar încearcă să se pună bine pe lângă un nou grup de demnitari, ceea ce este din start o greşeală. Teleradio-Moldova este obligată să funcţioneze în baza legislaţiei, a regulamentului său intern, a principiilor internaţionale de jurnalism. În mod contrar, compania respectivă va fi manipulată în continuare de către politicieni.
AIE nu a exercitat presiuni despre care vorbeşte preşedintele companiei. V. Todercan glumeşte sau se distrează cu opinia publică. Niciodată el nu s-a supus nici deciziilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), nici chiar Consiliului de Observatori (CO) al Teleradio-Moldova, care l-a numit în această funcţie. Totuşi, compania începe să se conformeze încet-încet principiilor elementare ale jurnalismului modern, după care, treptat, conducerea şi majoritatea jurnaliştilor de acolo trebuie schimbaţi. Nu mă refer la cei care au rezistat şi au încercat să furnizeze audienţelor informaţii echidistante şi nepărtinitoare. Este vorba, în primul rând, de Mircea Surdu de la M-1, care nu a făcut niciodată partizanat politic. Aş aminti şi de prestaţia deseori bună a lui Eduard Maceac de la Radio Moldova, care a oferit microfonul atât reprezentanţilor partidului de guvernare, cât şi a celor din opoziţie. La Teleradio-Moldova au existat şi altfel de emisiuni decât cele concepute de V. Todercan sau A. Răileanu.
Deblocarea situaţiei depinde de voinţa parlamentarilor
- Schimbarea de la această companie depinde şi de CCA, criticat de societatea civilă din ţară şi de organizaţii non-guvernamentale internaţionale, pentru că nu a întreprins măsuri care să asigure independenţa Teleradio-Moldova. Consiliul a neglijat, însă, de fiecare dată rapoartele critice.
- Potrivit Codului Audiovizualului, CO veghează direct asupra activităţii Teleradio-Moldova. Sunt oameni plătiţi din bugetul statului. Membrii CO au fost numiţi de parlament, la propunerea CCA. De mai bine de doi ani de când a fost numit, CO a fost nefuncţional. Ultima decizie nu a aparţinut CO, cum ar fi fost normal să se întâmple, ci lui V. Todercan, care poate fi demis uşor cu cinci voturi ale membrilor CO. Astfel, CCA are partea sa de vină în această privinţă că nu a insistat decât în rare rânduri. Prin urmare, Teleradio-Moldova s-a aflat mereu în degradare, a sfidat prevederile Codului Audiovizualului, cum ar fi, întâi de toate, transmiterea onestă, fidelă şi echidistantă a informaţiilor (art. 51, lit. E).
- Care ar fi mecanismul de schimbare a CCA, ca să funcţioneze conform normelor democratice şi a legislaţiei presei, pentru a putea influenţa transformările din această companie media?
- Mecanismul legal de schimbare a componenţei CO sau a conducerii Teleradio-Moldova este anevoios. Codul Audiovizualului e irelevant în acest sens. Pentru a-l revoca din funcţie pe V. Todercan, este nevoie de voturile membrilor CO. Dacă aceştia nu votează pentru aşa ceva, prin urmare, şi ei trebuie schimbaţi. Aceştia, însă, pot fi revocaţi cu votul a trei cincimi din parlamentari - cu mai puţine decât deţine AIE. Membrii CCA, de asemenea, nu pot fi revocaţi decât cu trei cincimi din voturile deputaţilor. Astfel, dacă actualul parlament vrea să facă o reformă radicală în audiovizual, ar trebui să modifice Codul Audiovizualului şi anume prevederile referitoare la procedurile de numire şi de revocare din funcţie a membrilor CCA. Această lege organică se schimbă cu majoritate de voturi, respectiv, cu 52 de voturi, iar membrii CCA pot fi revocaţi din funcţie cu trei cincimi de voturi din votul parlamentului. Este o inadvertenţă legislativă! Deblocarea situaţiei depinde de voinţa parlamentarilor.
- Cei care au operat cenzura în presa electronică şi au facilitat agresiunea posturilor ruseşti de radio şi TV în RM pot fi traşi la răspundere?
- În spaţiul audiovizual din RM, în cel puţin ultimii trei ani, s-au comis numeroase ilegalităţi. Acestea trebuie înlăturate cât mai curând. Mă refer, în primul rând, la dispariţia TVR din spaţiul audiovizual de la noi. CEDO a oferit timp Guvernului RM şi Societăţii Române de Televiziune pentru a ajunge la o înţelegere asupra acestei probleme. O altă încălcare gravă a legislaţiei a fost oferirea prea multor frecvenţe posturilor de radio şi TV nemerituoase, care nu realizează programe autohtone, nu informează spectatorii în mod onest şi echidistant. Spaţiul audiovizual al RM nu este monitorizat de către CCA. Acesta a invocat tot timpul lipsa de echipament tehnic. În acest Consiliu lipseşte, înainte de toate, voinţa de a face acest lucru.
Majoritatea membrilor CCA au încălcat legea în repetate rânduri, în urma presiunilor exercitate asupra lor. Şi în cazul TVR1, şi în cazul multor concursuri de acordare a frecvenţelor, membrii CCA nu au acţionat ca nişte funcţionari în slujba cetăţenilor, ci ca nişte persoane particulare cu anumite interese.
